Milosevici acuza din nou NATO de crime impotriva sarbilor

Fostul presedinte iugoslav, Slobodan Milosevici, a folosit din nou, miercuri, aparitia sa in fata Tribunalului Penal International (TPI) de la Haga pentru a lansa un atac impotriva NATO, pentru campania dusa de aceasta organizatie impotriva Iugoslaviei in 1999. Aceasta a fost ultima prezentare a lui Milosevici in fata completului de judecata inainte de inceperea, pe 12 februarie, a procesului propriu-zis, in care va fi analizata implicarea fostului lider de la Belgrad in uciderea a peste 900 de albanezi din Kosovo si expulzarea a 800.000 de civili. Si de aceasta data, ca si in celelalte patru aparitii ale sale la TPI, Milosevici si-a manifestat dispretul fata de aceasta insititutie, a carei autoritate nu o recunoaste si pe care a acuzat-o de partinire. Calm si relaxat, cascand mereu, ca unul foarte plictisit de ce se petrece in jurul sau, Milosevici s-a uitat in mod repetat la ceas, gest devenit de acum binecunoscut pentru cei care au urmarit evolutia procesului sau. In momentul in care i s-a oferit posibilitatea sa ia cuvantul, Milosevici a lansat o noua tirada la adresa NATO, pe care o acuza ca a ucis numerosi civili in timpul bombardamentelor din Iugoslavia, ca a distrus poduri si cai ferate si ca a luat partea "teroristilor albanezi" din Kosovo. El a spus de mai multe ori in trecut ca TPI este o institutie "ilegala" si ca acuzatiile care i se aduc sunt "monstruoase". Judecatorul britanic Richard May i-a taiat, insa, microfonul, spunandu-i ca in timpul procesului va avea sansa sa-si sustina punctul de vedere. Aceasta ultima infatisare a fostului om forte de la Belgrad in fata TPI a avut menirea de a pune la punct ultimele detalii tehnice ale procesului, cum ar fi numarul martorilor ce vor fi audiati si probele care vor fi prezentate. Acuzarea a anuntat ca doreste sa audieze 110 martori, dar May a cerut ca numarul acestora sa fie micsorat la 90. Acuzarea nu a mentionat nume, dar a afirmat ca printre martori figureaza un analist politic si un istoric care va prezenta conflictul dintre sarbii si albanezii din Kosovo din perspectiva istorica. Totodata, acuzarea a cerut completului de judecata format din trei judecatori sa decida daca va acorda protectie unora dintre martori. In acest caz, martorii vor vorbi din spatele unor panouri, iar vocea le va fi distorsionata pentru a nu permite identificarea lor. Pe langa marturiile orale, acuzarea doreste sa prezinte 123 de declaratii scrise ale altor martori si peste 1.471 de probe, printre care se numara casete video si articole de ziar. Judecatorul May a declarat ca are dubii in legatura cu admisia unora dintre aceste probe. Totodata, el a subliniat ca judecatorii vor ca prezentarea cazului de catre acuzare sa se incheie cel tarziu in august, si nu la sfarsitul lui septembrie, cum a cerut procurorul Dirk Ryneveld. Insa, desi data procesului este foarte aproape, nu se stie, deocamdata, daca el va demara asa cum a fost stabilit. Procurorul-sef al TPI, Carla del Ponte, a depus un apel la decizia curtii de a avea doua procese pentru Milosevici: unul in cazul Kosovo, pentru care el este acuzat de crime de razboi impreuna cu alti patru demnitari sarbi si unul in cazul Croatia-Bosnia. In acesta din urma, Milosevici este acuzat de genocid si de crime impotriva umanitatii. Del Ponte sustine ca un singur proces ar dovedi ca Milosevici a vrut sa creeze o Serbie Mare pe ruinele fostei Iugoslavii, in detrimentul Croatiei si Bosniei-Hertegovina. Kosovo a fost doar o parte a acestui plan. Procurorii de la TPI noteaza si ca provincia Kosovo a fost, pentru Milosevici, inceputul si sfarsitul carierei sale la carma Serbiei si apoi a Iugoslaviei.