Fondurile mutuale de actiuni au pierdut pe mana SIF-urilor in primul semestru

Actiunile SIF-urilor au tras in jos randamentele fondurilor de actiuni in primul semestru, corectiile bursiere transformand SIF-urile, altadata performeri de portofoliu, in perdanti al caror singur avantaj a ramas gradul ridicat de lichiditate.

Corectiile bursiere din prima jumatate a anului au adus modificari putine in strategia de investitii a principalelor fonduri de actiuni. Emitentii care au atras cele mai consistente plasamente in primul semestrul al anului au fost SIF-urile, la fel ca si in prima jumatate a anului trecut cand Bursa raporta cresteri de peste 20%.
SIF-urile sunt nelipsite din portofoliile fondurilor de actiuni, fiind preferate pentru gradul ridicat de lichiditate si potentialul de crestere confirmat de o evolutie istorica buna. In primul semestru al anului insa SIF-urile nu au mai functionat ca motoare de crestere pentru randamentele fondurilor de actiuni, inregistrand printre cele mai abrupte scaderi bursiere. Daca indicele BET, al celor mai lichide zece companii listate la Bursa, a incheiat primul semestru cu o depreciere de 33,8%, iar BET-C, indicele care include toti emitentii bursieri, a scazut cu 30,4%, indicele celor cinci SIF-uri a pierdut peste 41% din valoare.

Sefii celor cinci SIF-uri se bat pentru doua locuri in Consiliul de Supraveghere al BCR

Fiecare dintre cele cinci SIF-uri a nominalizat cate un candidat pentru ocuparea celor doua locuri alocate in Consiliul de Supraveghere al BCR, cele cinci nominalizari urmand a fi discutate in sedinta de maine a Adunarii Generale a Actionarilor BCR.
Din partea SIF Banat-Crisana va candida Ioan Cuzman, care detine si functia de presedinte al societatii de investitii, Alexandru Matei va reprezenta SIF Moldova, al treilea candidat este Tudor Ciurezu, vicepresedintele SIF Oltenia.

Drepturi de alocare si pentru majorarile de capital

Companiile cotate pe Bursa de Valori Bucuresti, dar si cele listate pe sisteme alternative de tranzactionare, categorie in care intra si piata RASDAQ, vor putea emite drepturi de alocare aferente actiunilor din operatiunile de majorare de capital.
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a reglementat printr-o decizie emisa in buletinul saptamanal modul de emitere a drepturilor de alocare in cazul operatiunilor de modificare a capitalului unei companii listate pe Bursa sau piata RASDAQ derivata din diferite operatiuni in care sunt incluse si divizarile sau fuziunile.

Vanguard evalueaza Flamingo cu 24% peste pretul din piata

Analistii societatii de brokeraj Vanguard au calculat un pret tinta pentru actiunile Flamingo International (FLA) de 0,2233 lei/actiune, potrivit unui raport de la mijlocul saptamanii trecut. Nivelul de pret vazut de acestia este cu 24% peste cel la care titlurile Flamingo s-au tranzactionat pe parcursul zilei de ieri, de 0,18 lei/actiune.
Comparand indicatorii financiari ai Flamingo cu cei ai altor companii similare din regiune, analistii de la Vanguard au estimat un pret tinta pentru actiunile Flamingo de 0,2087 lei/actiune, apropiat de cel din piata la data raportului.

Transparenta salariilor managerilor s-a pierdut in anexe

Motivul pentru care companiile listate nu raporteaza salariile managerilor, asa cum se intampla pe alte piete din Uniunea Europeana, este faptul ca nu au un formular special in care sa completeze aceste informatii. Cel putin asa reiese dintr-un raspuns al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM) la o solicitare a ZF privind existenta obligatiei de informare a investitorilor privind salariile managerilor companiilor listate.

"Primele si salariile nu se gasesc in informatiile ce fac obiectul anexei (care stabileste modelul dupa care companiile trebuie sa redacteze rapoartele catre investitori - n. red.)", au raspuns reprezentantii CNVM.
Anexa face parte dintr-un regulament aprobat chiar de CNVM si precizeaza, printre altele, datele care ar trebui publicate de companii in cazul actelor juridice incheiate cu managerii. Printre acestea se numara tipul actului juridic, care ar putea fi de exemplu un contract de management, valoarea sau durata actului juridic.
Reprezentantii CNVM nu au formulat un raspuns la intrebarea daca societatile listate pe piata romaneasca ar trebui sa publice salariile avand in vedere prevederile legii pietei de capital, pe care Comisia trebuie sa o puna in aplicare. Ei nu au precizat nici daca intentioneaza sa realizeze un formular special pentru ca societatile sa poata raporta aceste informatii si nici nu au explicat ce prevederi sunt de fapt aplicabile informatiilor privind salariile.
Conform legislatiei pietei de capital, companiile trebuie sa faca publice toate actele juridice cu o valoare cumulata de 50.000 de euro incheiate cu administratorii sau salariatii. Companiile publica insa de regula doar tranzactiile comerciale incheiate cu acestia, nu si actele juridice cum ar fi contractele de munca sau acordarea de bonusuri, astfel ca informatii despre castigurile managerilor sunt anunate doar accidental sau circula pe piata ca zvonuri.

Fostii proprietari pot cumpara actiuni Transgaz cu 22% peste pretul de pe Bursa

Fostii proprietari deposedati abuziv de regimul comunist vor avea posibilitatea de a opta, pana la 20 septembrie, pentru actiuni Transgaz Medias (TGN) in contul despagubirilor, valoarea unui titlu fiind stabilita la 235,66 de lei, cu 22% peste ultima cotatie inregistrata luni la Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Cu alte cuvinte, cine va opta sa subscrie actiuni Transgaz pentru despagubiri in valoare de 100.000 de lei va primi 424 de actiuni pe care le-ar vinde acum pe Bursa cu 81.700 de lei. Oferta de pret pentru actiunile la Transgaz de 235,66 lei/titlu este valabila timp de 30 de zile de la data primirii de catre subscriitor a instiintarii expediate de institutie prin posta, potrivit Ministerului Economiei si Finantelor. In cazul neacceptarii ofertei sau transmiterii acceptului cu depasirea termenului, cererea subscriitorului nu va fi luata in considerare la stabilirea procentului de atribuire de actiuni. Pretul la care se acorda despagubirile a fost stabilit pe baza cotatiei medii de pe Bursa din ultimele sase luni. Transportatorul de gaze naturale Transgaz s-a listat la Bursa in urma unei oferte publice initiale derulata la sfarsitul anului trecut. Dupa listare, actiunile Transgaz au urcat pana la 282 de lei, insa au inregistrat ulterior corectii, tranzactionandu-se in ultimele zile in jurul pretului de 192 de lei, adica aproape de pretul din oferta publica initiala. Compania este controlata de Ministerul Economiei si Finantelor, care detine 75% din actiuni, in timp ce Fondul Proprietatea detine 15% din actiuni. Veniturile Transgaz au crescut in primul semestru cu 11,5%, la 564,06 mil. lei (153,7 mil. euro), iar profitul a urcat cu 3,4%, la 143,6 mil. lei (39,4 mil. euro).

Consiliul Policolor a renuntat la Ivan Sokolov

Administratorii producatorului de lacuri si vopsele Policolor Bucuresti (PCL) au decis, la inceputul lunii iulie, sa-l inlocuiasca pe Ivan Sokolov din functia de director general al companiei. Totodata, la sfarsitul aceleiasi luni, Sokolov a fost eliberat si din functia de director executiv al fabricii Orgachim din Bulgaria, controlata de catre Policolor. In momentul de fata, conducerea Policolor este asigurata interimar de catre Silviu Apostolescu si de un comitet director. Aflat la conducerea Orgachim din 2004, Ivan Sokolov a fost inlocuit temporar de catre Boyko Penev Shoylekov, arata un comunicat al Bursei de Valori din Sofia. Policolor Bucuresti, care este listata la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) cu simbolul PCL, a inregistrat in primul semestru o scadere cu 64% a profitului net fata de perioada similara a anului trecut, de la 5,65 mil. lei la 2 mil. lei. Compania este controlata in proportie de circa 95% de doua fonduri de investitii, RIF si RC2, care intentioneaza sa o delisteze dupa ce au cumparat un pachet de 33% de la RAEF. Capitalizarea Policolor se ridica la 70,8 mil. euro.

Bosanceanu a facut 1,4 milioane de euro profit la Santierul Naval Constanta

Santierul Naval Constanta (SNC), controlat de omul de afaceri Gheorghe Bosanceanu (foto), a inregistrat in primul semestru din acest an o cifra de afaceri de 159,6 mil. lei (43,5 mil. euro), in crestere cu 22,4% fata de perioada similara a anului trecut, dar cu 38% sub cea prevazuta in buget, de 238 ,1 mil. lei (64,8 mil. euro). Profitul net al companiei a urcat in primele sase luni de peste 4 ori, ajungand la 5,1 mil. lei (1,4 mil. euro). Cresterea afacerilor s-a datorat in principal vanzarilor mai mari de nave, in primul semestru Santierul Naval Constanta livrand o nava pentru transportul de produse petroliere, urmand ca in partea a doua a anului sa fie livrate alte doua astfel de nave, se arata in raportul semestrial al constructorului de nave. In aceste conditii, societatea ar putea recupera decalajul fata de indicatorii prevazuti in buget cu privire la cifra de afaceri bugetata pentru acest an, care este semnificativ mai mare fata de cea realizata in 2007. Santierul Naval Constanta estima pentru acest an un profit de 7,4 mil. lei (circa 2 mil. euro), sub cel obtinut anul trecut, care s-a ridicat la 12 mil. lei (3,6 mil. euro).

Societatile de brokeraj fac concedieri si inchid agentii din cauza crizei de pe Bursa

Prime Transaction, Confident Invest si GM Invest, trei dintre societatile de brokeraj medii de pe Bursa, au inchis in ultimele doua luni zece agentii si au dat afara circa 25 de brokeri, potrivit raportarilor publicate in buletinele saptamanale ale Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare.
Societatile de brokeraj se confrunta cu probleme din ce in ce mai mari in conditiile in care scaderile de pe Bursa tin investitorii departe de piata, iar valoarea tranzactiilor a scazut cu peste 60% fata de nivelul din urma cu un an.

In aceste conditii, multe dintre agentiile societatilor de brokeraj au devenit neprofitabile, iar castigurile agentilor de servicii de investitii financiare (ASIF) au scazut puternic.
"Eu nu mi-am propus sa fac restructurare, dar agentiile nerentabile se inchid automat. Daca o agentie merge trei luni pe pierdere, o inchid. In ceea ce priveste brokerii, cei mai tineri cer singuri sa plece, in conditiile in care veniturile din comisioane au scazut foarte mult, cu circa 60% fata de anul trecut", spune Nicolae Ghergus, presedintele Confident Invest.
El a mentionat ca afacerile societatii au scazut cu peste 50% in prima parte a anului, fiind afectate toate segmentele de activitate, atat cel al investitorilor activi, cat si cel al vanzarilor de cupoane.
Confident a intermediat tranzactii de circa 39 mil. euro in primele sapte luni ale anului, in scadere cu 40% fata de perioada similara a anului trecut, ocupand locul 24 in topul societatilor de brokeraj.
Firma a concediat 11 brokeri in ultimele doua luni si a inchis doua agentii, potrivit datelor disponibile la CNVM. Prime Transaction, care ocupa locul 21 in top dupa primele sapte luni, a inchis trei agentii si a concediat 10 brokeri, in timp ce GM Invest, firma de pe locul 19, a inchis sase agentii si a renuntat la cinci brokeri, potrivit raportarilor disponibile.
Reprezentantii celor doua societati nu au dorit sa comenteze situatia.
Printre societatile de brokeraj care si-au mai restrans activitatea in ultimele luni se numara Equity Invest, care a inchis doua agentii, dar si Carpatica Invest sau Broker Cluj, doua dintre principalele societati de brokeraj de retail care au renuntat la o parte dintre brokeri.

O noua zi de deriva. Volatilitatea atinge cote maxime

Principalele actiuni listate au inregistrat ieri oscilatii puternice de pret, trecand de mai multe ori pe parcursul sedintei de pe plus pe minus si invers.

Per ansamblu, insa, Bursa continua pierderile importante cu care a inceput saptamana, aliniindu-se practic la evolutia internationala a pietelor de capital.
BET, indicele celor mai lichide zece companii din piata, a pierdut ieri 1,9%, in vreme ce indicele general al pietei, BET-C, a scazut la randul sau cu 1,9%. Societatile de investitii financiare au inchis sedinta trecuta cu o usoara crestere fata de nivelurile de luni, indicele de ansamblu al acestora, BET-FI, apreciindu-se ieri cu 0,1%, dupa ce in deschiderea sedintei unele dintre SIF-uri au scazut cu peste 3%.

Piata frigiderelor din Romania sau povestea cabinetului care se transforma in combina

Frigiderele din Romania reprezinta o piata anuala de 250.000-280.000 de unitati, adica 75-80 de milioane de dolari. Desi sunt cel mai raspandit tip de produs electrocasnic din Romania, vanzarile de frigidere au acelasi ritm de crestere ca si alte produse electrocasnice.
"Surprinzator, chiar daca includem toate categoriile (frigidere, combine, congelatoare si lazi frigorifice) vanzarile de frigidere nu le depasesc pe cele de masini de spalat", spune Lorand Szarvadi, managing director al Interexop Ltd, care detine reteaua de magazine de produse electronice si electrocasnice Domo.

Incepe inlocuirea
"Intre 1990 si 2002 piata a fost foarte stabila, ca numar de unitati vandute, modificarile realizandu-se mai degraba in structura diferitelor categorii de echipamente. De acum incolo insa, putem sa ne asteptam la o crestere de piata din cauza ca s-a intensificat procesul de inlocuire a echipamentelor achizitionate inainte de 1990", spune Szarvadi.
Anca Rosu, director de marketing la Daewoo Electronics, este si mai optimista. "tinand cont de volumul scazut de vanzare pentru majoritatea marcilor inregistrat in 2000, care a fost cel mai dificil pentru cei implicati in acest business, ne asteptam pentru acest an la o crestere usoara in vanzari, pentru ca in perioada 2003-2004 sa vedem o imbunatatire a acestui ritm, datorita perioadei de inlocuire a produselor vechi, cumparate cu 5-6 ani in urma", spune Rosu.
Tocmai acest potential de crestere a stat la baza intrarii pe piata romaneasca a celor mai importanti jucatori internationali in domeniu. "Astfel, dupa Electrolux, Whirlpool, Merloni, Bosch-Siemens, a aparut un nou jucator pe piata, grupul turc Arcelik", adauga Szarvadi.
Grupul turc a achizitionat recent pachetul majoritar de actiuni la producatorul roman Arctic, din Gaesti. De achizitionarea fabricii de la Gaesti, care are o capacitate de productie de 350.000 frigidere anual, au mai fost interesate grupul suedez Electrolux, cel american Whirlpool si un grup chinezesc, Haier. Pe rand insa, suedezii, americanii si chinezii au iesi din cursa. Daca in cazul celor de la Electrolux pretul a fost considerat prea mare, mai ales ca grupul suedez avea deja o fabrica de frigidere in Ungaria, in cazul americanilor de la Whirlpool interesul a scazut o data cu achizitionarea producatorului polonez Polar, care avea o pozitie foarte buna in regiune.

Trei jucatori- 80% din piata
Prin urmare, in acest moment in Romania lupta cea mai intensa se poarta intre trei grupuri care realizeaza cumulat peste 80% din vanzari. In prim plan se afla grupul turc Arcelik, care prin marcile Arctic si Beko detine aproape jumatate din piata romaneasca. Arctic este singura marca de frigidere produse local si detine 43-45% din piata locala.
Principalii concurenti ai grupului turc sunt Whirlpool, care, prin marcile Whirlpool si Polar se apropie de 20% si Electrolux, care cu marcile Zanussi si Electrolux ajunge la 15% din piata.
Dintre urmaritori, cei mai bine plasati sunt italienii de la Merloni, care prin marcile Indesit si Ariston depasesc granita de 5% din piata. Restul jucatorilor de pe piata romaneasca, printre care se afla coreenii de la Daewoo sau LG, precum si nemtii de la Bosch Siemens, detin fiecare cote de mai putin de 5% din piata romaneasca de frigidere.
Pentru unii dintre ei insa o cota de piata mica nu inseamna neaparat insucces.
"Noi ne axam pe o nisa a pietei de echipamente frigorifice si anume segmentul no-frost, adica al produselor fara gheata. In acest segment, cota noastra de piata este mult mai relevanta, fiind de cateva ori mai mare decat pe totalul pietei" spune Anca Rosu de la Daewoo Electronics.
Pe acest segment, unde rata profitabilitatii este mai ridicata, publicul tinta fiind persoane cu venituri peste medie, germanii (Bosch-Siemens) si coreenii (Daewoo si LG ) sunt cei care "fac legea".

Pretul, decisiv la alegere
Cu exceptia produselor "no frost" insa, in celelalte segmente ale pietei de echipamente frigorifice decizia de cumparare este influentata de cele mai multe ori in mod decisiv de pret.
"Pretul a fost si ramane in continuare un criteriu foarte important, produsele low-end (cele mai ieftine - n. red) reprezentand 75% din piata in unitati si 60% valoric. De la an la an insa creste volumul segmentului mediu si al produselor high-end (cele mai scumpe si cu cea mai ridicata calitate - n. red)", crede Szarvadi.
Intr-o astfel de piata orientata spre pret, era normal ca pana acum consumul de energie sa nu fie una dintre prioritati la achizitionarea unui echipament frigorific, este parere Marius Ghenea, director general al retelei de magazine electronice si electrocasnice Flanco. "Clasa de energie abia incepe sa fie un argument serios in alegerea frigiderului", completeaza reprezentantul retelei de magazine Domo. Tocmai ca urmare a acestei tendinte, multi dintre importatorii prezenti pe piata locala si-au adaptat gama de produse. "Daca anul acest am avem in oferta produse din clasa de energie B, de anul viitor toata gama de combine frigorifice va fi de clasa A energie, ceea ce inseamna o reducere cu 25% a consumului fata de produsele din clasa B", sustine Anca Rosu.
Cu toate acestea, achizitia unui frigider ramane o decizie luata dupa ureche.
"Cumparatorii nu sunt inca pragmatici, adica nu stiu dinainte ceea ce vor datorita necunoasterii produselor in general (criterii tehnice, fiabilitate, mod de functionare)", spune reprezentantul Daewoo Electronics.
O alta tendinta de schimbare a comportamentului consumatorului este determinata, spun jucatorii din piata, de orientarea catre produse cu o capacitate mai mare.

"Cabinetul" - frigiderul cu o usa
In acceptiunea clasica, frigiderul are o singura usa. Acest tip de frigider, denumit si "cabinet" reprezinta in acest moment doar 25% din totalul vanzarilor de echipamente frigorifice noi de pe piata romaneasca.
Cea mai mare cota de piata in acest segment, considerat low-end, este detinuta de producatorul local Arctic, cu peste 60%, pe locul doi in top aflandu-se Zanussi, cu 20%. Situatia este aceeasi si in cazul congelatorului simplu cu o usa, segment care reprezinta la randul sau o cota de mai putin de 10% din vanzarile de produse frigorifice.
"Acest tip de produse sunt insa din ce in ce mai mult inlocuite in preferintele consumatorilor de frigiderele cu doua usi si mai ales de combinele frigorifice" spune Marius Ghenea de la Flanco.
Tocmai de aceea, in prezent denumirea de frigider desemneaza produsul electrocasnic cu doua usi, una pentru frigiderul propriu-zis iar cealalta pentru congelator, care este amplasat in partea de sus. Acest tip de produs reprezinta in acest moment 30% din totalul pietei romanesti de echipamente frigorifice.

Cerere pentru combine
Combinele frigorifice, care reprezinta tot 30% din piata, vor cunoaste in urmatoarea perioada, spun jucatorii din piata, o crestere mai puternica decat a frigiderelor cu doua usi. Desi seamana cu frigiderele cu doua usi, combinele frigorifice au congelatorul amplasat in partea de jos. La combine, congelatorul are dimensiuni mai mari decat in cazul frigiderului si este prevazut cu sertare.
"Cererea de combine este pe un trend crescator datorita consumului mai redus de energie, a economiei de spatiu (combinele sunt mai inalte si mai inguste) si a designului ergonomic, cu forme mai rotunjite comparativ cu frigiderele", adauga directorul de marketing al Daewoo Electronics.
Si pe piata combinelor frigorifice ponderea cea ai mare pe piata este detinuta de de segmentul low-end. "Modelele Arctic, Beko si cele Whirlpool care au fost produse la Gaesti detin cele mai importante cote de piata", crede Marius Ghenea.
Potrivit acestuia, segmentul low-end reprezinta peste 60% din piata combinelor frigorifice, restul fiind reprezentat de segmentul mediu si cel de high-end, cu 5%.

20% din vanzarile de electrocasnice
Indiferent carui segment de pret apartine, frigiderul sau combina frigorifica reprezinta ponderi importante in vanzarile companiilor de produse electrocasnice din Romania.
In prezent, o cincime din business-ul Flanco este reprezentat de frigidere, adica "un procent similar cu cel reprezentat de frigidere in totalul pietei de produse elctrocasnice", spune directorul general al Flanco, Marius Ghenea. In cazul competitorului sau Interexpo, care detine reteaua de magazine Domo, cota de piata a companiei in segmentul de frigidere este peste cota companiei din piata de electrocasnice.
Vanzarile ar putea fi si mai mari, cred jucatorii din piata, in conditiile in care s-ar dezvolta sistemul de creditare.
"In prezent, 30-40% din produsele frigorifice Daewoo se vand in rate, insa valorile ar putea fi si mai mari in cazul in care creditul ar fi accesibil unor segmente mai largi ale populatiei", crede Anca Rosu.
Frigiderul este din ce in ce mai mult achizitionat in rate si in cazul retelei Domo. "In al patrulea trimestru al acestui an aproape 40% din vanzarile noastre de aparate frigorifice vor fi realizate prin intermediul produsului pe care l-am dezvoltat impreuna cu Raiffeisen Bank", adauga Szarvadi.

Faianta romaneasca si gresia de import, "vedete" pe o piata de 90 mil. dolari

Vanzarile pe piata romaneasca a placilor ceramice au ajuns anul trecut la aproximativ 92 milioane dolari, din care importurile au fost aproximativ 45%, potrivit datelor furnizate de Institutul National de Statistica (INS). Faianta si gresia, cele mai cunoscute placi ceramice, reprez