Piata frigiderelor din Romania sau povestea cabinetului care se transforma in combina

Frigiderele din Romania reprezinta o piata anuala de 250.000-280.000 de unitati, adica 75-80 de milioane de dolari. Desi sunt cel mai raspandit tip de produs electrocasnic din Romania, vanzarile de frigidere au acelasi ritm de crestere ca si alte produse electrocasnice.
"Surprinzator, chiar daca includem toate categoriile (frigidere, combine, congelatoare si lazi frigorifice) vanzarile de frigidere nu le depasesc pe cele de masini de spalat", spune Lorand Szarvadi, managing director al Interexop Ltd, care detine reteaua de magazine de produse electronice si electrocasnice Domo.

Incepe inlocuirea
"Intre 1990 si 2002 piata a fost foarte stabila, ca numar de unitati vandute, modificarile realizandu-se mai degraba in structura diferitelor categorii de echipamente. De acum incolo insa, putem sa ne asteptam la o crestere de piata din cauza ca s-a intensificat procesul de inlocuire a echipamentelor achizitionate inainte de 1990", spune Szarvadi.
Anca Rosu, director de marketing la Daewoo Electronics, este si mai optimista. "tinand cont de volumul scazut de vanzare pentru majoritatea marcilor inregistrat in 2000, care a fost cel mai dificil pentru cei implicati in acest business, ne asteptam pentru acest an la o crestere usoara in vanzari, pentru ca in perioada 2003-2004 sa vedem o imbunatatire a acestui ritm, datorita perioadei de inlocuire a produselor vechi, cumparate cu 5-6 ani in urma", spune Rosu.
Tocmai acest potential de crestere a stat la baza intrarii pe piata romaneasca a celor mai importanti jucatori internationali in domeniu. "Astfel, dupa Electrolux, Whirlpool, Merloni, Bosch-Siemens, a aparut un nou jucator pe piata, grupul turc Arcelik", adauga Szarvadi.
Grupul turc a achizitionat recent pachetul majoritar de actiuni la producatorul roman Arctic, din Gaesti. De achizitionarea fabricii de la Gaesti, care are o capacitate de productie de 350.000 frigidere anual, au mai fost interesate grupul suedez Electrolux, cel american Whirlpool si un grup chinezesc, Haier. Pe rand insa, suedezii, americanii si chinezii au iesi din cursa. Daca in cazul celor de la Electrolux pretul a fost considerat prea mare, mai ales ca grupul suedez avea deja o fabrica de frigidere in Ungaria, in cazul americanilor de la Whirlpool interesul a scazut o data cu achizitionarea producatorului polonez Polar, care avea o pozitie foarte buna in regiune.

Trei jucatori- 80% din piata
Prin urmare, in acest moment in Romania lupta cea mai intensa se poarta intre trei grupuri care realizeaza cumulat peste 80% din vanzari. In prim plan se afla grupul turc Arcelik, care prin marcile Arctic si Beko detine aproape jumatate din piata romaneasca. Arctic este singura marca de frigidere produse local si detine 43-45% din piata locala.
Principalii concurenti ai grupului turc sunt Whirlpool, care, prin marcile Whirlpool si Polar se apropie de 20% si Electrolux, care cu marcile Zanussi si Electrolux ajunge la 15% din piata.
Dintre urmaritori, cei mai bine plasati sunt italienii de la Merloni, care prin marcile Indesit si Ariston depasesc granita de 5% din piata. Restul jucatorilor de pe piata romaneasca, printre care se afla coreenii de la Daewoo sau LG, precum si nemtii de la Bosch Siemens, detin fiecare cote de mai putin de 5% din piata romaneasca de frigidere.
Pentru unii dintre ei insa o cota de piata mica nu inseamna neaparat insucces.
"Noi ne axam pe o nisa a pietei de echipamente frigorifice si anume segmentul no-frost, adica al produselor fara gheata. In acest segment, cota noastra de piata este mult mai relevanta, fiind de cateva ori mai mare decat pe totalul pietei" spune Anca Rosu de la Daewoo Electronics.
Pe acest segment, unde rata profitabilitatii este mai ridicata, publicul tinta fiind persoane cu venituri peste medie, germanii (Bosch-Siemens) si coreenii (Daewoo si LG ) sunt cei care "fac legea".

Pretul, decisiv la alegere
Cu exceptia produselor "no frost" insa, in celelalte segmente ale pietei de echipamente frigorifice decizia de cumparare este influentata de cele mai multe ori in mod decisiv de pret.
"Pretul a fost si ramane in continuare un criteriu foarte important, produsele low-end (cele mai ieftine - n. red) reprezentand 75% din piata in unitati si 60% valoric. De la an la an insa creste volumul segmentului mediu si al produselor high-end (cele mai scumpe si cu cea mai ridicata calitate - n. red)", crede Szarvadi.
Intr-o astfel de piata orientata spre pret, era normal ca pana acum consumul de energie sa nu fie una dintre prioritati la achizitionarea unui echipament frigorific, este parere Marius Ghenea, director general al retelei de magazine electronice si electrocasnice Flanco. "Clasa de energie abia incepe sa fie un argument serios in alegerea frigiderului", completeaza reprezentantul retelei de magazine Domo. Tocmai ca urmare a acestei tendinte, multi dintre importatorii prezenti pe piata locala si-au adaptat gama de produse. "Daca anul acest am avem in oferta produse din clasa de energie B, de anul viitor toata gama de combine frigorifice va fi de clasa A energie, ceea ce inseamna o reducere cu 25% a consumului fata de produsele din clasa B", sustine Anca Rosu.
Cu toate acestea, achizitia unui frigider ramane o decizie luata dupa ureche.
"Cumparatorii nu sunt inca pragmatici, adica nu stiu dinainte ceea ce vor datorita necunoasterii produselor in general (criterii tehnice, fiabilitate, mod de functionare)", spune reprezentantul Daewoo Electronics.
O alta tendinta de schimbare a comportamentului consumatorului este determinata, spun jucatorii din piata, de orientarea catre produse cu o capacitate mai mare.

"Cabinetul" - frigiderul cu o usa
In acceptiunea clasica, frigiderul are o singura usa. Acest tip de frigider, denumit si "cabinet" reprezinta in acest moment doar 25% din totalul vanzarilor de echipamente frigorifice noi de pe piata romaneasca.
Cea mai mare cota de piata in acest segment, considerat low-end, este detinuta de producatorul local Arctic, cu peste 60%, pe locul doi in top aflandu-se Zanussi, cu 20%. Situatia este aceeasi si in cazul congelatorului simplu cu o usa, segment care reprezinta la randul sau o cota de mai putin de 10% din vanzarile de produse frigorifice.
"Acest tip de produse sunt insa din ce in ce mai mult inlocuite in preferintele consumatorilor de frigiderele cu doua usi si mai ales de combinele frigorifice" spune Marius Ghenea de la Flanco.
Tocmai de aceea, in prezent denumirea de frigider desemneaza produsul electrocasnic cu doua usi, una pentru frigiderul propriu-zis iar cealalta pentru congelator, care este amplasat in partea de sus. Acest tip de produs reprezinta in acest moment 30% din totalul pietei romanesti de echipamente frigorifice.

Cerere pentru combine
Combinele frigorifice, care reprezinta tot 30% din piata, vor cunoaste in urmatoarea perioada, spun jucatorii din piata, o crestere mai puternica decat a frigiderelor cu doua usi. Desi seamana cu frigiderele cu doua usi, combinele frigorifice au congelatorul amplasat in partea de jos. La combine, congelatorul are dimensiuni mai mari decat in cazul frigiderului si este prevazut cu sertare.
"Cererea de combine este pe un trend crescator datorita consumului mai redus de energie, a economiei de spatiu (combinele sunt mai inalte si mai inguste) si a designului ergonomic, cu forme mai rotunjite comparativ cu frigiderele", adauga directorul de marketing al Daewoo Electronics.
Si pe piata combinelor frigorifice ponderea cea ai mare pe piata este detinuta de de segmentul low-end. "Modelele Arctic, Beko si cele Whirlpool care au fost produse la Gaesti detin cele mai importante cote de piata", crede Marius Ghenea.
Potrivit acestuia, segmentul low-end reprezinta peste 60% din piata combinelor frigorifice, restul fiind reprezentat de segmentul mediu si cel de high-end, cu 5%.

20% din vanzarile de electrocasnice
Indiferent carui segment de pret apartine, frigiderul sau combina frigorifica reprezinta ponderi importante in vanzarile companiilor de produse electrocasnice din Romania.
In prezent, o cincime din business-ul Flanco este reprezentat de frigidere, adica "un procent similar cu cel reprezentat de frigidere in totalul pietei de produse elctrocasnice", spune directorul general al Flanco, Marius Ghenea. In cazul competitorului sau Interexpo, care detine reteaua de magazine Domo, cota de piata a companiei in segmentul de frigidere este peste cota companiei din piata de electrocasnice.
Vanzarile ar putea fi si mai mari, cred jucatorii din piata, in conditiile in care s-ar dezvolta sistemul de creditare.
"In prezent, 30-40% din produsele frigorifice Daewoo se vand in rate, insa valorile ar putea fi si mai mari in cazul in care creditul ar fi accesibil unor segmente mai largi ale populatiei", crede Anca Rosu.
Frigiderul este din ce in ce mai mult achizitionat in rate si in cazul retelei Domo. "In al patrulea trimestru al acestui an aproape 40% din vanzarile noastre de aparate frigorifice vor fi realizate prin intermediul produsului pe care l-am dezvoltat impreuna cu Raiffeisen Bank", adauga Szarvadi.